Văd zilnic cum oamenii se luptă să facă sens din toate informațiile care îi bombardează. Oare cum putem face față acestei provocări?

Ce înseamnă, de fapt, să gândești critic?

Imaginează-ți că ești la cumpărături și vezi o reclamă: “Acest ceai te face să slăbești 10 kg în 7 zile!”, sau diferite “programe care te invata in 5 pasi simpli sa devii bogat!” Gândirea critică este exact acea voce din capul tău care spune: “Stai puțin… oare chiar e posibil? Care sunt dovezile? Ce spun experții despre asta?”

Gândirea critică reprezintă capacitatea de a analiza informațiile în mod obiectiv și de a face judecăți raționale. Este abilitatea de a evalua situații, argumente și informații din multiple perspective, și astfel de a depăși prejudecățile personale și emoțiile imediate. Tendința naturală este de a generaliza, de a raspunde emoțional și de a ne conserva energia. Pe acest principiu se și bazează majoritatea campaniilor de promovare (vă invit sa vizionați The Century of the Self – Secolul Sinelui, un documentar care aduce multe informații în această privință).

De ce avem nevoie sa ne dezvoltam gândirea critică mai mult ca niciodată?

• Suntem copleșiți de informații: Gândește-te doar câte notificări, reclame și știri vezi într-o singură zi de scroll pe telefon!
• Fake news-ul este peste tot: De la “leacuri miraculoase”, “metode rapide de vindecare”, până la teorii despre cum Pământul e plat – internetul este plin de informații înșelătoare.
• Diferiți experți promovați prin media care din păcate nu oferă un CV complet sau o expertiza completa, de foarte multe ori nu au pregătirea și experiența necesare
• Presiunea de grup este reală: Când toți prietenii tăi cred în ceva, e greu să fii cel care pune întrebări.

Posibile consecințe

• Anxietate – “Oare chiar vine apocalipsa pentru că am citit eu pe Facebook?”
• Credințe care ne fac rău – “Sigur nu am nevoie de doctor, am citit eu pe internet ce probleme am și care este tratamentul”
• Manipulare – “Dacă influencerul meu preferat zice că e bun produsul X, sigur este așa!”
• Decizii pripite – “Toată lumea investește în asta, bag și eu toți banii!”

Câteva exerciții practice

• Fii curios ca un copil: Data viitoare când citești ceva, joacă-te de-a “De ce?“. De exemplu: “De ce spune doctorul X că medicamentul Y vindecă aceste boli?”
• Practică și dezvoltă răbdarea analitică: Rezistă tentației de a trage concluzii rapide. Ia-ți timp să analizezi situațiile din mai multe unghiuri.
• Căută informații în diferite baze de date științifice – stiu că este mai complex, dar ca si alternativă poți căuta experți care își dedică mare parte din timp realizând sinteze și oferind informații verificate
• Privește-ți gândurile și reacțiile din exterior: Când simți că reacționezi puternic la o informație, întreabă-te: “Oare de ce mă enervează/bucură așa tare acest lucru?”
• Ascultă și alte păreri fără o judecată imediată: Dacă ești fan Apple, citește și despre Android. Dacă ești vegetarian, ascultă și argumentele omnivorilor.
• Nu te grăbi: Înainte să dai share la o știre șocantă, ia o pauză de 5 minute și verifică dacă e adevărată.
• Rămâi curios: Pune-ți întrebări noi în fiecare zi. De exemplu: “Cum funcționează de fapt algoritmul care-mi arată postările pe social media?”

În practica mea terapeutică văd cum oamenii care dezvolta această  abilitate devin mai încrezători și mai liniștiți. Este ca și cum și-ar pune o pereche de ochelari magici care îi ajută să vadă mai clar prin ceața de informații din jurul lor.

Provocarea noastră, ca societate, este să dezvoltam această abilitate nu doar la nivel individual, ci și colectiv. Nu trebuie și nici nu putem să fim experți în toate, nu acesta este scopul – este important doar să ne păstrăm mintea deschisă și să punem întrebări mereu.

Împreună putem construi o comunitate mai rezistentă la manipulare și mai capabilă să facă față provocărilor complexe din zilele noastre.